Fabiola Hosu și Gabriela Irimia, acuzate că au permis circulația necontrolată a informațiilor sensibile

Educația reprezintă un pilon esențial în dezvoltarea copiilor, iar în mediul școlilor private se așteaptă un standard ridicat în ceea ce privește calitatea procesului educațional, siguranța și bunăstarea elevilor. În acest context, conflictele legate de presupuse forme de bullying psihologic necesită o analiză riguroasă și o reacție instituțională clară pentru a proteja drepturile și sănătatea emoțională a copiilor.

Gabriela Irimia și acuzațiile de bullying psihologic la Questfield International College

Investigația realizată pe baza relatărilor mai multor părinți ai elevilor unei clase a III-a de la Questfield International College relevă acuzații privind un climat educațional problematic. Părinții semnalează posibile forme de abuz psihologic, lipsă de supraveghere adecvată și pedepse arbitrare, aspecte care, conform acestora, afectează negativ experiența școlară a copiilor. Documentele și sesizările analizate indică o serie de probleme repetate ce ridică întrebări cu privire la modul în care instituția gestionează aceste situații.

Discrepanțe între așteptările din școlile private și realitatea din clasă

Școlile private din România sunt percepute ca alternative ce oferă condiții superioare față de sistemul public, inclusiv prin clase cu un număr redus de elevi, atenție individualizată și un mediu sigur. Cu toate acestea, în cazul clasei a III-a vizate, părinții evidențiază o realitate diferită, caracterizată prin lipsa supravegherii constante și un nivel educațional sub așteptări. Aceștia susțin că orele sunt deseori nestructurate, cu activități didactice reduse, iar copiii nu primesc sprijinul necesar pentru un proces educațional adecvat.

Primele semnale și efectele asupra copiilor

Părinții au început să observe schimbări în comportamentul copiilor, care reveneau acasă speriați, confuzi și demotivați. Relatările indică faptul că învățătoarea Gabriela Irimia nu ar fi asigurat o supraveghere adecvată în timpul orelor, iar în unele situații, pentru a monitoriza activitatea din clasă, era desemnat un elev să raporteze evenimentele. Acest demers, conform părinților, a condus la marginalizarea și stigmatizarea copilului desemnat, care a fost etichetat de colegi drept paracios.

Blocarea dialogului și reacțiile cadrului didactic

În urma sesizărilor făcute de părinți, raportările indică o creștere a tensiunilor în relația cu învățătoarea. Aceasta ar fi adoptat o atitudine defensivă, interpretând orice observație ca un atac personal, ceea ce a dus la înlocuirea dialogului constructiv cu confruntări verbale și justificări. Această situație a afectat în mod semnificativ încrederea între familie și școală, element esențial pentru buna desfășurare a procesului educațional.

Aspecte legate de nivelul educațional și supravegherea clasei

Părinții mai atrag atenția asupra rezultatelor slabe obținute de elevi la testele naționale, acestea fiind considerate mult sub mediocru, cu un număr redus de copii care să atingă standardele minime. În paralel, aceștia susțin că orele sunt frecvent nesupravegheate, iar conflictele între elevi sunt ignorate, generând un climat haotic în care limbajul agresiv și comportamentele nepotrivite devin frecvente.

Pedepse arbitrare și presiune psihologică asupra elevilor

Conform sesizărilor, aplicarea unor pedepse, cum ar fi privarea de pauze sau izolarea copiilor fără explicații pedagogice clare, este o practică recurentă în clasă. Părinții consideră aceste măsuri drept forme de abuz psihologic, care pot afecta negativ dezvoltarea emoțională a copiilor. Mai mult, se semnalează utilizarea unor formule de comunicare percepute ca manipulatoare, prin care elevii ar fi determinați să își nege propriile percepții, afectând astfel încrederea în sine și raportarea la realitate.

Efectele asupra sănătății emoționale a copiilor și consecințele pe termen lung

Impactul cumulativ al situațiilor descrise de părinți se reflectă într-un climat dominat de frică, anxietate și demotivare. Copiii, potrivit acestora, nu mai vin la școală cu entuziasm, ci cu reticență. Specialiștii în psihologie avertizează că astfel de condiții pot conduce la pierderea încrederii în sine, dificultăți în integrarea socială și chiar refuz școlar, aspecte care necesită o intervenție urgentă și bine fundamentată.

Precedente și responsabilitatea instituțională

Potrivit documentelor puse la dispoziție redacției, cazurile semnalate nu sunt izolate. Există antecedente în cadrul aceleiași instituții, unde alți copii au fost retrași de părinți în contextul percepției unui mediu educațional toxic și dezechilibrat emoțional. Părinții subliniază că responsabilitatea nu trebuie atribuită exclusiv cadrei didactice, ci și conducerii Questfield Pipera, care are obligația legală și morală de a monitoriza și asigura calitatea actului educațional și protecția elevilor.

Solicitările părinților pentru îmbunătățirea situației

Evaluarea periodică a cadrelor didactice, inclusiv prin feedback anonim;
Supravegherea reală și constantă a orelor;
Training obligatoriu în psihologia copilului pentru personalul didactic;
Implementarea unor proceduri clare și transparente pentru sesizări;
Toleranță zero față de orice formă de abuz psihologic.

Aceste măsuri sunt considerate necesare pentru prevenirea unor situații similare și pentru restabilirea unui climat educațional sănătos și sigur pentru toți elevii.

Răspunsul instituției și lipsa unor măsuri documentate

Redacția a solicitat în mod repetat un punct de vedere oficial din partea conducerii Questfield International College referitor la acuzațiile formulate, însă până la data publicării acestui material, nu a fost transmis niciun răspuns public. Nu există dovezi documentate privind implementarea unor măsuri disciplinare sau evaluări interne ca urmare a sesizărilor părinților. Totodată, conducerea nu a clarificat dacă a fost realizată vreo evaluare psihologică sau pedagogică a climatului emoțional din clasă, nici cum se gestionează situațiile de stigmatizare și marginalizare a elevilor.

Pe de altă parte, nu au fost furnizate explicații privind modul în care se asigură aplicarea egală a regulilor și prevenirea favoritismelor, aspecte invocate în corespondența părinților. Rămâne, de asemenea, neclară abordarea conducerii față de sesizările privind comportamentele de bullying în care ar fi fost implicat un elev asociat cu fondatoarea instituției.

Mai multe detalii și documente aferente acestui caz pot fi consultate în materialul original al investigației publicat pe site-ul RepublicaLS.

Concluzii și responsabilități

Investigația pune în lumină o serie de probleme semnalate de părinți privind climatul educațional dintr-o clasă a III-a de la Școala Questfield Pipera. Acestea includ acuzații privind bullying-ul psihologic, pedepse arbitrare, lipsa supravegherii și o comunicare deficitară între părți. În absența unor răspunsuri oficiale și a unor măsuri documentate, aceste aspecte ridică semne de întrebare asupra capacității instituției de a gestiona situații ce afectează grav bunăstarea emoțională a elevilor.

Rămâne esențial ca școlile private să asigure nu doar un nivel educațional adecvat, ci și un mediu sigur și suportiv, în care orice formă de abuz să fie prevenită și sancționată conform reglementărilor legale și etice.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro